Vin ploile
Nichita Stanescu



Auziti, randunelelor joase: 
norul sur ca o rata salbatica moarta 
se ducea mai acum 
peste ochiul meu, alb-cenusiu. 
Si i-am zis sa ii spuna iubitei 
ca-i sunt zilei acesteia, pustiu. 

Auziti randunelelor joase: 
s-a topit mai intai 
capul alb si aripa cea stanga 
si-apoi lin si-a pierdut din vopsea. 
Cand ajunse departe, pe zare, 
norul sur ca o rata salbatica, moarta, 
orb cerului, ochilor singuri, nu mai era. 

........................... 

Vin iar jos, printre ierbi, cu zbor timp 
randunelele-ntins, dupa roua. 
O sa ploua la noapte pe camp, 
o sa ploua... 


Marti 16 August 1955 Ploiesti 
